Ardudul este recunoscut ca o localitate straveche fiind locuita inca din epoca bronzului, avand ca ocupatii de baza agricultura, cresterea animalelor, fieraria, tamplaria, tesutul, etc.                In anul 1369 Ardudul este ridicat la rangul de de oras de campie, iar in anul 1378 este pomenit ca district in comitatul Satu Mare. In anii 1481 nepotul lui Dragos Voda, Bartolomeu ce avea printre alte posesiuni si domeniul Ardudului, construieste o cetate din piatra cu patru turnuri si sunt de aparare in partea de nord-vest a localiatii Ardud. Dupa cum afirma profesorul Constantin Daicoviciu se parea ca cetatea din piatra a fost precedata de o cetate dacica. Cetatea putea adaposti circa 1500 de soldati.         

           In 1730 contele Alexandru Karoly construieste o cetate - castel pe locul vechii cetati, folosind peretii si fundatia celei anterioare, unul dintre turnuri se pastreaza si astazi.. In documentele istorice se arata ca Alexandru Alexandru Karoly a fost " mana dreapta " a lui Francz Rakoczi al II- lea conducatorul rascoalei din 1703 - 1711 indreptata impotriva stapanirii habsburgice. Perioada interbelica propulseaza localitatea Ardud pe uin nivel superior de dezvoltare. In aceasta perioada Ardudul devine centru de plasa, aici functionand importante institutii ale statului si economico-social.       

         In timpul celui de-al doilea razboi mondial pe teritoriul comunei Ardud se duc lupte crancene pentru eliberarea tarii.